(RO) TWINING

Current Status
Not Enrolled
Price
Free
Get Started

Deși trecerea la digital este inevitabilă, este și necesară. Beneficiile acestei tranziții pentru lucrători și societate în ansamblu pot fi realizate numai dacă aceste proceduri sunt deschise, incluzive și oferă oportunitatea tuturor celor interesați de a participa și de a contribui. Pentru a ne asigura că costurile și beneficiile sunt distribuite în mod echitabil fiecărui sector al societății, este necesar ca tranziția „twin” să fie efectuată într-un mod corect și echitabil.

Principalele prioritati sunt:

  • Mentinerea nivelului actual de ocupare a fortei de munca,
  • Să fie asigurată recalificarea angajaților în vederea dobândirii de noi competențe și
  • Asigurați-vă că nimeni nu este exclus sau omis în perioada de tranziție.
Pentru a combate schimbările climatice și pentru a îmbunătăți sustenabilitatea pe termen lung, tranziția  „twin“ are ca acop reducerea impactului activității industriale asupra mediului.

Asigurați-vă că nimeni nu este exclus sau omis în perioada de tranziție.

Analizând toate rapoartele transmise din țările partenere, putem trage anumite concluzii care sunt generale și care pot fi aplicate în general în perioada tranziției „twin“. Angajații și cei afectați trebuie să fie implicați în proces încă de la început.

O altă prioritate este asigurarea faptului că aceste acțiuni ajută comunitățile locale și mediul în ansamblu, precum și lucrătorii și companiile

Pentru a se asigura că preocupările lor sunt luate în considerare și că pot participa la luarea deciziilor, lucrătorii au la dispoziție mai multe metode de dialog, consultare și implicare.

O abordare centrată pe om  – Procesele de tranziție trebuie să fie centrate pe individ/cetățean sau ființă umană, pentru a fi corecte; activitățile trebuie, de asemenea, gestionate în mod responsabil și durabil pentru a asigura șanse egale pentru toți. Toate activitățile de tranziție digitală și ecologică afectează lucrătorii în moduri diferite. Ca urmare, unele dintre etapele cheie ale acestei tranziții includ recalificarea și formarea angajaților din cadrul afacerii; comunicarea cu publicul larg, cu anumite persoane sau comunitati; și diseminarea informațiilor cu privire la drepturile, responsabilitățile, beneficiile și legile care se aplică fiecărui individ pe măsură ce industria avansează către Industria 5.0.

Parteneriatele public-privat, programele de formare și legislația de stat pot contribui în mare măsură pentru a se asigura că niciun lucrător nu este lăsat în urmă și că lucrătorii sunt pregătiți pentru această schimbare de paradigmă.

Pregătirea lucrătorilor noștri – În timp ce unii lucrători s-ar putea să li se ofere ceea ce au nevoie pentru a se adapta la schimbările din tehnologie și mediu, alții au nevoie de mai mult ajutor sub formă de educație, recalificare și dobândirea de noi competențe.

Strategii și linii directoare adecvate. Ar trebui elaborate orientări coerente și bine gândite pentru transformările „twin”, în special în ceea ce privește schimbările rezultate din locul de muncă și mediu. Lucrătorii și conducerea au nevoie nu doar de o viziune clară și de obiective înalte în această fază de tranziție, ci și de planuri de acțiune concrete și soluții propuse pentru  cele mai vulnerabile sectoare ale economiei, zone geografice sau grupuri sociale. Îmbunătățirea legislației inadecvate, a proceselor neclare și chiar a materialelor și orientărilor UE prost traduse, care le fac și mai puțin ușor de înțeles, ar trebui să fie, de asemenea, priorități principale.

Consolidarea sistemului de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii– Poate fi dificil pentru întreprinderile mai mici să implementeze singure schimbarea. În acest sens, asistența ar trebui să includă atât inițiative financiare, cât și dezvoltarea expertizei și capacităților necesare pentru această schimbare. Sprijinirea IMM-urilor în implementarea și raportarea strategiilor de mediu, responsabilitate socială și guvernanță (ESG) este un exemplu. IMM-urile și start-up-urile ar beneficia foarte mult de noile măsuri, care vor îmbunătăți, de asemenea, piața unică, vor reduce dependența de furnizori și vor accelera tranziția către o economie mai ecologică și digitală. De asemenea, sunt necesare politici concrete, inclusiv cele care întăresc reziliența, combat întârzierea plăților și promovează solvabilitatea.

Lucrătorii și conducerea au nevoie de viziuni și obiective clare!

Protecția pieței muncii– Tranziția „twin” reprezintă o șansă mare pentru multe locuri de muncă noi, de dorit. Crearea unui program bazat pe conceptul „job to job” și conectarea distribuirii fondurilor pentru activități de dezvoltare cu furnizarea de locuri de muncă de calitate sunt două dintre sugestiile respondenților. O condiție prealabilă care asigură succesul acestor proceduri este elaborarea de planuri pentru transferul fără probleme al proceselor corporative cu scopul de a menține locurile de muncă.

 Ideea de bază este că angajații care își pierd locul de muncă ar trebui să înceapă imediat să lucreze în altă parte, iar compania lor anterioară ar fi cea care va iniția procesul de recalificare.
Sindicatele sunt aliate ale muncitorilor în această tranziție „twin“! 

Îmbunătățirea dialogului socialUn prim pas cheie în crearea unei tranziții echitabile este recunoașterea importanței comunicării cu lucrătorii și sindicatele la toate nivelurile (cu angajatorii, la nivel de sector sau ramură și, în sfârșit, la nivel național). Nu va fi posibil să se aplice ipotezele unei transformări juste sau să se găsească soluții la provocări extrem de complicate fără un dialog social constant și matur. Deoarece efectele acestor schimbări vor afecta direct angajații, adică cetățenii, sindicatele și angajații trebuie să se impună companiilor, guvernului și administrațiilor locale ca parteneri necesari în aceste procese. Pentru a fi parteneri echitabili și utili pentru factorii de decizie de la toate nivelurile, reprezentanții sindicali trebuie să dobândească cunoștințele și expertiza necesare pentru a aborda această problemă. Statul, companiile și sindicatele ar trebui să fie mult mai proactive în anticiparea și abordarea impactului dublei tranziții asupra societății. În plus, statul trebuie să încurajeze suficient partenerii sociali să se ocupe de aceste probleme  prin oferirea de stimulente financiare angajatorilor și promovarea unui dialog social bidirecțional cu  aceștia. În acest domeniu, statul trebuie să includă și mai pe deplin dimensiunea socială în documentele strategice și politicile publice.

Ameliorarea sistemului de negocieri colective  – Un dialog social bipartit care să acopere problemele  tranziției „twin“ ar beneficia de proceduri îmbunătățite și de crearea unui cadru pentru negocierea colectivă. În consecință, guvernul ar trebui să fie mai proactiv în promovarea negocierilor colective la nivel sectorial și individual al angajatorilor, dar și la nivel național.

  Fiecare in ritmul lui, dar pentru ca nimeni sa nu ramana in afara!

Îmbunătățirea tranziției energeticeMulți producători investesc în decarbonizarea tehnologiilor lor. Cu toate acestea, pentru ca aceste inițiative să fie cu adevărat eficiente surse de energie regenerabile și ieftine și o infrastructură strategică eficientă în special rețelele de transport care au fost modificate pentru a se potrivi noii paradigme –trebuie să fie disponibile.

Guvernul ar trebui să elaboreze politici care să crească producția agricolă și să revitalizeze comunitățile rurale prin acordarea de asistență financiară, reduceri fiscale și achiziții garantate de bunuri de la producătorii regionali.

Protecția mediului  –  Trebuie să punem capăt distrugerii continue a mediului și să implementăm o politică de toleranță zero față de construcția ilegală în parcurile naționale, pe malul lacurilor, râurilor și țărmurilor. Oamenii bogați și marile corporații au privatizat eficient terenurile publice, împiedicând generațiile actuale și viitoare să folosească aceste resurse. Singura condiție pentru crearea de noi locuri de muncă în domeniile agriculturii, energiei, producției alimentare și economiei verzi este managementul etic, responsabil și autentic al conceptelor de protecție a mediului și dezvoltare durabilă.

Investiție de timp și resurse  – Optzeci la sută din demersurile întreprinse de companii și de stat pentru implementarea tranziției „twin” depind de resurse financiare și de investiții. Deși nu sunt o condiție prealabilă explicită, ele accelerează foarte mult adoptarea inovațiilor și timpul necesar pentru a vedea rezultate. Când vine vorba de tranziția „twin”, timpul este un alt factor important. Anumite industrii trec printr-o tranziție rapidă, altele se confruntă cu schimbări întârziate din cauza naturii industriei (agricultura), în timp ce unele trec printr-o schimbare continuă datorită tehnologiilor îmbunătățite și capacității mai mari a forței de muncă.

Angajatorii sunt obligați să protejeze întotdeauna drepturile lucrătorilor, dar și sindicatele sunt obligate să folosească în mod activ aceste drepturi!

Încurajarea participării lucrătorilor la luarea deciziilor  – Este esențial ca reprezentanții lucrătorilor să participe mai activ la dialogul social și să primească mai multă formare privind Industria 5.0 și Green Deal. Angajatorii și sindicatele trebuie să coopereze  pentru a îmbunătăți și extinde cadrul legislativ existent privind consultarea și informarea lucrătorilor.

Creșterea gradului de sindicalizare –prin aceasta se va încuraja cooperarea între diferitele grupuri sindicale care lucrează sub același acoperiș sau în aceeași industrie și va întări sentimentul de apartenență al lucrătorilor și încrederea lucrătorilor în mișcarea sindicală. Odată cu îmbunătățirea funcției sindicatului prin acțiuni întreprinse la nivel național, este necesară întreprinderea de acțiuni privind relația dintre angajator și sindicat și întărirea autorității proprii și reprezentativității sindicatului.

 Întrebări frecvente

  • Este reală dubla tranziție?

Da, digitizarea ca proces a început odată cu a patra revoluție industrială, iar a cincea este deja la început. Cea de-a cincea revoluție industrială se concentrează pe eficiența mediului, adică utilizarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice, zero carbonizare și protecția mediului. În timp ce revoluțiile anterioare s-au concentrat pe producția de masă, reducerea costurilor și creșterea veniturilor, această ultimă revoluție industrială este preocupată de conservarea naturii și a mediului prin atenuarea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de carbon.

  • Înseamnă asta că se va ajunge la  pierderi de locuri de muncă?

Noile schimbări în lumea muncii implică noi locuri de muncă care necesită noi competențe, dar asta nu înseamnă neapărat că ne vom confrunta imediat cu creșterea șomajului. Concluzia este că noile tehnologii facilitează munca; nu duc neapărat la pierderea locului de muncă, ci la necesitatea lucrătorilor calificați pentru a supraveghea și gestiona procesele de muncă; cu alte cuvinte, înseamnă că va fi nevoie de un set diferit de abilități. Anumite categorii de lucrători care nu se vor putea adapta la schimbări își vor pierde inevitabil locurile de muncă, dar de aceea ar trebui luate măsuri pentru prevenirea sau atenuarea unor astfel de situații.

  • Cum pot participa lucrătorii la această tranziție?

Lucrătorii pot participa la aceste procese prin procese de consultare cu angajatorii. Cu toate acestea, pentru a putea participa la luarea deciziilor, ei trebuie mai întâi să fie informați despre toate schimbările care au loc în companie. Aceasta înseamnă că conducerea trebuie să asigure accesul în timp util la informații actualizate semnificative și cuprinzătoare cu privire la posibilul impact al dublei tranziții asupra performanței economice a companiei, asupra locurilor de muncă și a condițiilor de muncă și că lucrătorii, prin reprezentanții lor, ar trebui să ceară să se așeze și să discute despre schimbările așteptate cu factorii de decizie, care include conducerea de vârf, care ar trebui să țină cont de propunerile și sugestiile angajaților atunci când iau decizii.

  • Cum pot sindicatele să ajute în aceste procese?

În această perioadă de tranziție, dialogul social și cooperarea reciprocă sunt esențiale, sindicalizarea ar trebui întărită, iar sindicatele ar trebui să își proiecteze imaginea lor ca organizații puternice gata să apere drepturile membrilor lor. Un grad mai ridicat de sindicalizare va încuraja cooperarea între diferite sindicate din aceeași companie sau sector, ceea ce va crește sentimentul de apartenență și încrederea lucrătorilor în sindicat.

  • Cum își pot proteja lucrătorii drepturile personale în  relațiile de muncă?

Lucrătorii își pot proteja drepturile în relațiile de muncă în mai multe moduri. Una dintre modalități este printr-o cerere scrisă către angajator, în care se va solicita exercitarea drepturilor sau eliminarea încălcării drepturilor din raportul de muncă cu care se confruntă salariatul. O altă modalitate de a proteja drepturile este în fața instituțiilor, inspectoratelor, autorităților etc., sau în fața unei instanțe în cadrul procedurilor judiciare. Lucrătorii își pot proteja drepturile și prin intermediul sindicatelor, unde se pot adera individual sau colectiv pentru a-și proteja și exercita drepturile.

  • Tranziția ecologică implică locuri de muncă sigure și sănătoase?

Transformarea ecologică poate face locurile de muncă mai sigure și mai sănătoase. Adoptarea metodelor durabile, reducerea poluării și îmbunătățirea stării mediului  înconjurător fac adesea parte din această tranziție, care poate îmbunătăți calitatea aerului și a apei. Aceste îmbunătățiri pot reduce pericolele pentru sănătatea angajaților și pot face locurile de muncă mai sigure. După cum s-a menționat anterior, noul mod de lucru este concentrat pe om și pune un accent deosebit pe bunăstarea angajaților, care include ergonomia și sănătatea mintală, încurajând o abordare mai holistică a siguranței la locul de muncă. Astfel, tranziția ecologică vizează dreptatea socială, îmbunătățirea calității vieții, inclusiv locuri de muncă sigure și sănătoase, precum și sustenabilitatea ecologică.

  • Sunt sindicatele pregătite să facă față transformării digitale?

Noi locuri de muncă sunt create în mare măsură datorită dezvoltării noilor tehnologii, astfel că există industrii întregi precum IT, marketing, diverse activități de servicii și altele, care în mod tradițional nu sunt sindicalizate. Globalizarea locurilor de muncă, în special prin intermediul internetului, permite lucrătorilor să lucreze ca așa-zis. freelanceri, sau așa-numiții lucrători pe platforme, care lucrează pe platforme virtuale. Pentru sindicate este extrem de greu  să ajungă la acești lucrători. În acest context, este nevoie de flexibilitatea sindicatelor în sine, atât în ​​ceea ce privește modul de lucru, modernizarea completă și digitalizarea acestora, prin accesul la diverse instrumente digitale care să le ajute în activitatea lor, cât și în ceea ce privește integrarea acestui tip de lucrători, nu doar ca membri de sindicat ci și integrarea acestora în structura de conducere, adică în cadrul autorităților de administrare și de luare a deciziilor în organizații.

Funded by the European Union. Views and opinions expressed are however those of the author(s) only, and do not necessarily reflect those of the European Union or European Commission. Neither the European Union nor the granting authority can be held responsible for them.